Scurt istoric

Asociațiunea Transilvană

pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – Astra.

    ,,Astra”a fost întemeiată în noiembrie 1861 la Sibiu, avănd la temelie principiul valabil și astăzi: ,,că un popor scapă de jugul robiei sufletești, trupești și material numai dacă are o cultură proprie puternică, cu ajutorul căreia sa-și mobilizeze toate forțele sale intelectuale și fizice”.

     A fost creată și intreținută de-a lungul timpului prin stăruința, sacrificiul și munca dezinteresată a multor români inimoși și devotați, ca Avram Iancu; Axente Sever; Simion Balint; Ion Cavaler Puscariu; Alexandru Sterca Sulutiu; Andrei Șaguna; Timotei Cipariu; George Barițiu; Ilie Macelariu; Gavril Munteanu; Iacob Mureșanu; Atanasie Marinescu; Ion Ratiu; Pavel Vasici; Iacob Bologa; Visarion Roman; Ioan Negruțiu; Vasile Ladislau Pop; Ioan Micu Moldovan; Iosif Sterca Șuluțiu; Cornel Diaconovici; Alexandru Mocioni; Octavian Goga; Iosif Hodosiu; Zaharia Boiu; Andrei Bârseanu; Vasile Stroescu; Vasile Goldiș; Onisfor Ghibu; Pan Halippa; Iuliu Moldovan; Ion Lupaș; Iuliu Hatiganu; Ion Agarbiceanu; Alexandru Lapedatu; Ion Breazu; Alexandru Borza; Nicolae Popoviciu.

    Întemeierea ,,Astrei„ se datorează și conlucrării celor două biserici românești din Ardeal, conduse de cei doi mari arhieri, Episcopul ortodox Andrei Saguna și Mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Sulutiu, fiind ca limbă și credință în Dumnezeu au fost forțele miraculoase care au salașuit în toate inimile și sufletele românilor ,,înfrățindu-le și zidind țntr-insele cetatea nebiruită a unei solidaritați organice”.

    Principalele instituții – Biblioteca Centrală a Asociațiunii, Muzeul Asociațiunii/ Casa Națională/ Palatul Astrei, Școala Civilă Superioară de Fete cu Internat, Enciclopedia Rpmână, Școala Superioară Țărănească de la Sighet, Asociația sportivă ,,Șoimii Carpaților”, organul de publicitate Transilvania și colecțiile de cărți (Biblioteca Poporală a Asociațiunii, Biblioteca Tineretului, Biblioteca Astra).

    Structura organizațională: Adunările generale, Despărțamintele, Secțiunile, Cercurile.

    Mijloacele de propagandă culturală: Publicații, Conferințe, Proiecte educaționale, Serbări și festivaluri, Acte de filantropie caritativă și cultural, Teatrul și conservatoarele.  

    Presedinții ,,Astrei”

    Bibliotecari/ Directori ai Bibliotecii ,, Astra”

     Obiectivele Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – „Astra”:

a) Lațirea ( raspandirea ) culturii popoarelor și înaintarea literaturii cu puteri unite.

b) De a răspandi lumina și a ține pururea viu simțamântul național în rândurile poporului, dar mai ales a educa mintea, a imbărbăta inima și a îndruma nația română pe calea unițatii și progresului.

    Pentru realizarea acestor obiective, de-a lungul vremurilor Asociațiunea Transilvăneană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român –,, Astra” a înfaptuit o serie de masuri, care au devenit in timp bunuri de patrimoniu și puncte de reper în viața neamului. Dintre acestea amintim: Biblioteca ,,Astra” (1861), Expoziția etnografică și de industrie casnica (Brașov, 1862 ), Gimnaziul Greco – Catolic (Năsăud, 1863 ), Trei secțiuni științifice: filologică – președinte Timotei Cipariu, cu sediul la Blaj, istorică – condusa de Gavriil Munteanu, cu sediul la Brașov, știinte fizico – naturale la Sibiu, coordonată de Episcopul Andrei Șaguna (1864), Revista ,,Familia” (1865), Societatea Literară Română - 1866 (baza Academiei Română, care-și propunea stabilirea ortografiei și elaborarea dicționarului și gramaticii limbii române), Societatea Literară Română devine Societatea Academică Română (cu secțiunile literar-filologică, istorico-arheologică și de științe ale naturii) condusă de Ion Heliade Radulescu, Timotei Cipariu și Audust Treboniu Laurean (1867), Revista ,,Transilvania” (1868), Constituirea desparțamantelor și a agenturilor comunale (1869), Constituirea ,,Societații pentru crearea unui fond spre înființarea teatrului național român” condus de Iosif Hodoș (Deva, 1870), Începutul creării bibliotecilor poporale (1872), Societatea Academică Română s-a trasformat in Academia Română (București, 1879), Crearea Partidului Național Român din Transilvania (Sibiu, 1882), Apare ziarul ,,Tribuna” (1884), Școala Civila de fete cu internat (Sibiu, 1886), Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor (București, 1890), Definitivarea textului Memorandumului (Sibiu, 1892), Editarea Enciclopediei Române sub conducerea lui Cornel Diaconovici (Blaj, 1895), Muzeul Asociațiunii (Sibiu, 1905), Revista ,,Țara Noastra”(Sibiu, 1907), Colecția de cărți ,,Biblioteca tineretului”(Sibiu, 1909), Constituirea școlii de agricultură și meserii în Munții Apuseni (Orastie, 1913), Astra participă la Marea Adunare de la Alba Iulia, 12 din cei 15 membri ai Consiliului Dirigent erau astristi, Astra participă la primirea trupelor române conduse de generalul Traian Mosoiu, la primirea generalului francez Berthelot, precum și la primirea Consiliului Dirigent (Alba Iulia, 1918), dezvelirea bustului Regilui Ferdinad I (Oradea, 1920), Inaugurarea Casei Naționale din Sighet (Sighetu-Marmatiei, 1921), Complexul de monumente din Munții Apuseni dedicate lui Avram Iancu (1924), Regionala ,,Astra Dobrogeană” (1927), Asociația ,,Șoimii Carpaților” în scopul organizării educatiei fizice și morale a tinerilor (Cluj, 1928), Muzeul Unirii de la Alba Iulia (Alba Iulia, 1929), Monumentul lui Mihai Viteazul (Mirăslău, 1932), deschiderea cursurilor Universitații Populare al Astrei (Sibiu, 1932), Regionala ,,Astra Banațeana” (Timsoara, 1937) etc.

      Activitatea Asociațiunii nu era privită cu ochi buni de autoritațile austro-ungare, care promovau politica de integrare a minoritaților din imperiu. Drept argument pot servi solicitările adresate conducerii Asociațiunii de-a înlocui în statute în numele societății cuvintele ,,popor român” cu ,,locuitorii cu buze valache ai Ungariei”, ca activitatea Asociațiunii să se limiteze numai la cele cu caracter economic, au fost interzise activitatea a 11 desparțaminte, a unor dintre cele mai active, intre care Cluj, Oraștie, Deva, Alba Iulia (1895). In 1896 o nouă tentativă de-a minimaliza activitatea Asociațiunii prin modificarea denumirii Asociațiunii, susținând ca termenul ,,Transivania” nu este identic cu maghiarul ,, erdely reszi”.

    Administrația austro – ungară în 1897 propune conducerii Asociațiunii înlocuirea vechiului nume cu denumirele ,,ASOCIAȚIUNEA LITERARĂ ȘI CULTURALĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA” sau ,,ASOCIAȚIUNEA LITERARĂ ȘI CULTURALĂ A CETĂȚENILOR DIN UNGARIA CU NAȚIONALITATEA RUMANA”.

    În cadrul celei de-a (a 37-a) Adunare Generală extraordinară (10 – 11 martie 1897, Sibiu) președintele Ioan Micu Moldovan propune pentru a salva ASOCIAȚIUNEA, trebuie eliminat cuvantul ,,Transilvania”. Elie Daianu propune să se accepte această eliminare, dar să se introducă pentru Asociațiune formularea prescurtată de ASTRA nume derivate din contopirea primelor două litere din Asociațiune cu primele trei litere din Transilvania. Așa a devenit ASTRA o stea luminoasă pe cerul înnorat al românilor ardeleni, și nu numai, cu titlul: Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român – ASTRA.

    În anul 1924, la data de 31 august – 3 septembrie s-au desfășurat serbările dedicate împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui  Avram Iancu. Arhiepiscopul Gurie al Chișinăului, care a participat la acest eveniment în cadrul ședinței festive a secțiunilor științifice – literare  (Câmpeni, 31 august ), a cerut Asociațiunii să meargă în Basarabia.

    Anul 1925, la data de 6 – 9 iunie are loc vizita unei delegații astriste la Chișinău, format din Vasile Goldis - președintele Asociațiunii, Onisfor Ghibu – comisarul general al Astrei pentru Basarabia, Octavian Goga, Ioan Lupaș, Ilie Beu, Tiberiu Brediceanu, Ioan Banciu si Cincinat Pavelescu.

   ,,Astra” basarabeană a fost constituită in 1926, președinte fiind Onisfor Ghibu, secretar general al asociației Ștefan Ciobanu. Este reorganzată în Regionala basarabeană a ,,Astrei” in 1927. Președinte este Ion Pelivan. In jurul Astrei s-a grupat toată floarea intelectualitații basarabene: Gurie Grosu, Pantelemon Halipa, Ion Buzdugan, Ștefan Ciobanu, Ion Macovei, Sergiu Cujba, Vasile Harea, Ion Pelivan, Leon T. Boga, Ion Inculet etc.

Astra Basarabeană sărbătorește pe Nicolae Iorga – 1931. In 1926 – 1940 Astra basarabeană, prin ziarele ,,România Nouă” și ,,Cuvântul Moldovenesc”, a apărat interesele naționale ale populației băștinașe, a propagat ideile românismului în masele largi ale basarabenilor, a luptat pentru consolidarea unirii din 1918.

  ,,Astra” a fost dizolvată de regimul comunist în anul 1950 prin ordinul nr. 47070 din luna mai al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Populare Române.

    După evenimentele din decembrie 1989, Asociațiunea Astra a fost reconstituită și înregistrată ca persoană juridica cu nr. 139, prin sentința civilă nr. 1571 – luna mai, anul 1990 a Judecatoriei Sibiu, președinte fiind ales Dumitru Abrudan  pana in 1992, iar din 1992 și până în prezent președinte este Dumitru Acu.  

    În perioada 1990 – 2010 are loc procesul de reactivare sau înființarea a peste 60 de despărțăminte și cercuri în România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina.

     Despărțământul ,,Mihai Kogalniceanu” Iași a fost inființat in noiembrie 1994. Președinte a fost ales profesorul Areta Moșu.

    În 1994 – 1995, mai multi intelectuali din Republica Moldova au pus problema reînvierii Astrei basarabene, pentru a promova cultura, literatura, limba română în Republica Moldova, de a contribui la supraviețuirea prin cultură a tuturor romănilor basarabeni. Astra Basarabeană  a fost reînființată la Chișinău in ianuarie 1995. Președinte a fost aleasă poeta Nina Josu. 

     Cercul ,,Valeriu Graur” constituit în incinta Liceului Teoretic ,,Principesa Natalia Dadiani” în colaborare cu Desparțământul ,,Mihai Kogâlniceanu”  Iași, mai 2011, are ca, obiectiv major ,,Incadrarea tinerii generații în păstrarea și promovarea limbii române și istoriei neamului românesc”.

Valeriu Graur – un Nume de legendă, un destin zbuciumat, un suflet luminos, un capitol aparte în istoria luptei de rezistență a basarabenilor.

   Valeriu Graur a fost fiul lui Vasile Graur - funcționar la Reni și ofiter român deportat în Siberia. S-a născut la Reni, Sudul Basarabiei, la 23 decembrie 1940, dar spune că „a deschis ochii minții" în Siberia, unde familia sa a fost deportată la 13 iunie 1941 și el a fost declarat "dușman al poporului" la nici jumate de an.

   După moartea lui Stalin , în noiembrie 1956, V.Graur obține permisiunea să plece cu familia sa în România. Ajuns în România, a insistat ca parinții să-l dea la o școală ruseasca. în 1959 termină 11 clase. în cei trei ani de ședere în Țară și-a însusit și limba română , pe care o considera străină . Insistă să revină în patria sa - U.R.S.S. Cu toate rugamințele părinților, trece Prutul. Locuiește o vreme la Tighina , în casa matușii sale Sofia. În același an pleacă la Moscova unde susține examenul la o facultate de construcții, însă este respins. Revine la Tighina și în anul următor 1960 , devine student la Facultatea de Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol.

   Nu Bucureștiul, ci Tiraspolul a reușit să-l facă român. Scuipat la fiecare pas, umilit, privit de sus ca om de categorie inferioară de către "eliberatori ", exponentul cărora se considerase nu demult, atmosfera șovină de la Tiraspol, a trezit românul din el.

La Tiraspol l-a cunoscut pe G.Ghimpu. în 1969 se transferă la Chișinău , ca professor de fizică și matematică la Școala nr.22.
Aflîndu-se în trenul Moscova-București, în transistor ascunde un material pentru postul radio Europa Liberă . Este arestat și dus în penitenciarul central din Chișinău. E condamnat la 4 ani de lagăr cu regim sever, lese din lagăr în februarie 1976.

      Dupa revenirea din Siberia, era obligat să se prezinte săptăminal la miliție, îi era interzis să iasă din casă între orele 19.00 și 6.00 , să ia contact cu românii.

S-a stins din viața la 15 septembrie 2012,1a virsta de 72 ani.

   Valeriu Graur a fost unul dintre inițiatorii Frontului Național Patriotic din Basarabia, organizație conspirativă, antisovietică și anticomunistă, ce a activat în anii '60-70 ai secolului trecut în URSS. Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia îi datorează multe .în a II-a jum. a sec. XX , cînd cei cu conștiința românească fuseseră parcă cu toții decimași, puși la zid, deportați, închiși în spitale de psihiatrie , fiindcă cine se considera român sau spunea că vorbește limba română , era declarat “nebun” și “tratat” cu sila, un grup de barsarabeni - G.Ghimpu, A.Usatiuc, A.Soltoianu , V.Graur - au început o mișcare de rezistență națională care avea drept scopuri supraviețuirea românilor basarabeni ca națiune, informarea opiniei publice internationale despre fărădelegile comise de sovietici în Basarabia și, ca program final - unirea pămînturilor românești de la Est de Prut cu Patria-Mamă România. După ce iese din lagăr în 1976, ajuns la București, Valeriu Graur, a scris mai multe materiale despre rezistența basarabeană, pe care, cu ajutorul unor foști camarazi de lagăr a reușit să le facă să răsune la postul de radio "Europa Liberă", aducînd la cunoștinta opiniei publice, fărădelegile regimului totalitar din Uniunea Sovietică, nerespectarea acelor obligațiuni cu referire la Dreptul International.

   După expirarea termenului de condamnare, odată întorși la Chișinău , Graur în anul 1976 și Ghimpu în 1978, au fost timp de un an ținuți sub regim de supraveghere administrativă. În conformitate cu prevederile acestui regim, ei erau obligați să se prezinte săptămînal la miliție, avînd interdicția de a părăsi Chișinăul ș.a

   .In 1977, Graur Valeriu a reușit, după o luptă îndîrjită cu autoritătile sovietice, să obțină aprobarea de a pleca în România, avînd domiciliul în București. Valeriu Graur face parte din aceeași familie de oameni curajoși, care merită respectul și recunoștința noastră a tuturor, omul de care ne e dor, ca și de idealul pentru care acesta și-a jertfit tinerețea și pe altarul căruia și-a pus viața ca pe o orfandă. Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia îi datorează multe. Este un erou cărui îi datorăm libertatea neamului nostru. Cu îndemnarea ”…fiți uniți” el ne îndeamnă să cultivăm cunoștința națională, ea rezolvă toate celelalte probleme.

Obiectivele cercului ASTRA  ,, Valeriu Graur” de la Liceul Teoretic ,,Principesa Natalia Dadiani”,  parte componentă a Despărțământului ,, Mihai Kogâlniceanu”:

1Încadrarea tinenrii generații în păstrarea și promăvarea limbii române și istoriei neamului românesc;

2 Argumentarea continuității neamului românesc, tradițiilor și obiceiurilor naționale prin studiu surselor istorice și literare;

3 Școala – factor important în formarea identității și conștiinței naționale.